Amante celebre ale lui Mihai Viteazul (I)

Într-o perioadă în care istoria îl dăduse uitării, Nicolae Iorga l-a scos la lumină pe Mihai Viteazul şi l-a pus pe prima poziţie în panteonul vitejilor pe care i-au avut românii. După ce febra naţionalistă s-a potolit, un alt istoric, Constantin Gane, a încercat să facă lumină asupra unui aspect neglijat până acum de istorie, viaţa familială a voievodului. Concluzia este că „Mihai Viteazul a fost un soţ crud, un om care nu şi-a cruţat nevasta, care o punea faţă în faţă cu ibovnicele lui, cărora uneori le dădea pasul înaintea doamnei, despot în viaţa privată cum era în cea publică, în felul regilor de mai târziu ai Franţei cu multe Lavalliere şi multe Pompadoure”. Dacă Mihai Viteazul era „cel mai aprig în luptă şi mai norocos la biruinţă dintre voievozii noştri” conform caracterizării făcute de Nicolae Iorga, nu se poate spune că domnitorul român avea succes şi în plan familial. S-a căsătorit din interes cu jupâniţa Stanca, cu care a avut doi copii, pe Nicolae şi Florica. Mihai Viteazul avea să-şi găsească însă fericirea în braţele mai multor femei, cele mai renumite fiind Velica, soţia unui italian, pe care a cunoscut-o în Transilvania la curtea lui Sigismund Bathory, dar şi soţia acestuia, Maria Cristina.

Căsătorie din interes

Nepoata lui Dobromir, marele ban al Craiovei, Doamna Stanca, era văduvă şi fusese căsătorită cu Dumitru, postelnic din Vâlcăneşti. Provenea din puternicul neam al boierilor din Izvorani, zona Muscelului sau, conform altor surse, dintr-o familie înrudită cu fraţii Buzeşti. Mama jupâniţei Stanca se numea Neacşa, fiind sora lui Dobromir, însă în privinţa tatălui există şi astăzi îndoieli: logofătul Gheorghe (din Corbi) sau Radu, logofătul din Drăgoeşti. Căsătoria religioasă cu Mihai a avut loc fie la sfârşitul anului 1582, fie la începutul anului următor, în biserica din Poieni, judeţul Vîlcea. Fără îndoială Mihai Viteazul s-a căsătorit din interes, deoarece avea nevoie de averea Stancăi şi mai ales de relaţiile pe care aceasta i le putea oferi, prin rudele sale, lăsând astfel la o parte faptul că Doamna ţării era la a doua căsnicie. Dacă privim calitatea femeilor care au fost văzute în preajma domnitorului şi mai ales cum l-ar fi putut ajuta acestea din punct de vedere politic, ajutând la ascensiunea sa, putem concluziona că Mihai Viteazul n-a iubit o femeie, ci căuta să vadă în toate femeile cu care a avut diverse relaţii, oportunitatea de a-şi realiza visul. Din păcate, mentalitatea românului şi mai ales interesele marilor boieri, alături de invidia adversarilor de dincolo de hotarele Ţării Româneşti, au făcut ca ,,politica iubirii” adoptată de Mihai Viteazul să fie efemeră. Din păcate, Mihai Viteazul n-a urmat exemplul lui Ştefan cel Mare decât în privinţa luptei antiotomane şi de a căuta în relaţia cu o femeie mai mult interesul, dar a neglijat să îşi pună la punct boierii trădători.

Doamna Stanca, victima ambiţiilor lui Mihai

Urmându-şi soţul şi tatăl în Transilvania, Doamna Stanca şi cei doi copii s-au aşezat în cetatea Făgăraşului, unde Mihai Viteazul a amenajat în partea sudică o biserică pentru familia sa. După lupta de la Mirăslău, cei trei vor fi ţinuţi în cetate ca ostatici, iar după uciderea voievodului, Doamna Stanca a stat aici ca roabă. În anul 1938, la propunerea lui Nicolae Iorga, «Gruparea Femeilor Române» filiala Făgăraş, a luat iniţiativa ridicării unui bust al Doamnei Stanca. Statuia a fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974). Pe soclul monumentului este scris: „Aici a suferit toate umilinţele şi ameninţările, pentru că a cerut dreptate neamului său, chinuită şi apoi veşnic nemângâiata soţie a lui Mihai Viteazul, Doamna Stanca”. Inscripţia are partea sa de adevăr dacă privim din prisma soţiei înşelate şi dezamăgite de soţul său. Faptul că ar fi suferit pentru neam este adevărat doar în măsura în care luăm în considerare faptul că Mihai era mai îndrăgostit de ambiţiile sale decât de orice femeie. Relaţiile extraconjugale ale domnitorului şi umilirea continuă a Doamnei Stanca au determinat-o să adopte o poziţie atât de dură şi de tranşantă, însă doar faţă de Mihai Viteazul, nu şi faţă de mama acestuia, cu care avea relaţii excelente. Dezamăgită de modul în care a evoluat fiul ei, până şi Tudora, mama lui Mihai, i-a întors acestuia spatele la un moment dat, retrăgându-se la Mănăstirea Cozia.

Amantă cu soţ italian

,,Blonda lui Mihai” se numea Velica şi era fata logofătului Ion din Piteşti şi a domniţei Stana, fiica lui Mircea Ciobanul şi a Doamnei Chiajna, fiind deci o urmaşă a simbiozei basarabo-muşatine. Tatăl ei, logofătul Ion, după moartea socrului său, Mircea Vodă Ciobanul, în 1559, se retrăsese în Ardeal, avându-i alături pe soţia sa, împreună cu cei trei copii: Petre, Zamfira şi Velica. Aici şi-a cumpărat mai multe moşii, stabilindu-se definitiv în Transilvania. Documentele vremii consemnează faptul că în anul 1580, Zamfira şi Velica rămân singure pe lume, deoarece părinţii şi fratele lor trecuseră în lumea celor drepţi. Ele fuseseră căsătorite, tinere fiind, cu doi nobili străini: Zamfira cu ungurul Petru Racz iar Velica cu italianul Fabio Genga, ambele fete rămânând însă în Transilvania. Pe Velica o găsim la curtea lui Sigismund Bathory, deoarece soţul său era unul dintre favoriţii principelui. Tot aici a întâlnit-o şi Mihai Viteazul, când în 1595, după bătălia de la Călugăreni, a poposit, împreună cu Doamna Stanca şi cei doi copii, la Alba-Iulia. Legătura dintre Mihai Viteazul şi Velica a fost cunoscută abia după ce acesta a reuşit să intre în Alba-Iulia, la 1 noiembrie 1599, ca domnitor al Unirii, pe care o va desăvârşi anul următor, prin alipirea Moldovei.

www.ziare.com

Categoria: Mistere

Tags:

Commentarii (1)

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. vasile says:

    Spuneti-mi si mie cati dintre printi sau printese nu s-au casatorit din interes.Pai cum drak sa nu ai amante daca ei se casatorteau din interes ca altfel pierdeau tronul.Iar referitor la Mihai Viteazul daca nu se casatorea din interes poate ca nici nu ajungea sa uneasca pentru prima data tara romaneasca.Si curvarul de Carol care avea numai amante cum era?Cel putin Mihai Viteazul a avut un tel,de a uni tara dar Carol ,copii nelegitimi,numai pacaturi.

    Thumb up 0 Thumb down 0

Lasa un comentariu




Daca vrei sa iti apara poza la comentariu, du-te la Gravatar.

* GorjDomino.com nu-si asuma raspunderea pentru continutul comentariilor dar isi rezerva dreptul sa le stearga pe cele pe care le considera jignitoare.
banner ad