Amante celebre ale lui Mihai Viteazul (II)

Într-o perioadã în care istoria îl dãduse uitãrii, Nicoale Iorga l-a scos la luminã pe Mihai Viteazul şi l-a pus pe prima poziţie în panteonul vitejilor pe care i-au avut românii. Dupã ce febra naţionalistã s-a potolit, un alt istoric, Constantin Gane, a încercat sã facã luminã asupra unui aspect neglijat pînã acum de istorie, viaţa familialã a voievodului. Concluzia este cã „Mihai Viteazul a fost un soţ crud, un om care nu şi-a cruţat nevasta, care o punea faţã în faţã cu ibovnicele lui, cãrora uneori le dãdea pasul înaintea doamnei, despot în viaţa privatã cum era în cea publicã, în felul regilor de mai târziu ai Franţei, cu multe Lavalliere şi multe Pompadoure“.

Velica se visa doamnã

În Transilvania, Mihai a dat în vileag relaţia cu Velica, afişîndu-se cu ea peste tot, „un omagiu adus frumuseţii ei”, aşa cum crede C. Gane, care menţioneazã cã domnitorul „o afişa, o impunea, cerea sã i se închine lumea ca unei feţe de domniţã ce era şi ca unei doamne ce ar fi putut fi“. De asemenea, Velica l-a urmat pe Mihai şi la curtea de la Târgovişte, împreunã cu soţul sãu. Aici, spre disperarea şi durerea Doamnei Stanca, relaţia dintre cei doi a continuat. Cea mai renumitã ibovnicã a lui Mihai Viteazul se visa chiar Doamna ţãrii, autointitulîndu-se „Gospodja Velica”, titlu acordat doar soţiilor de voievozi. Mai mult, la 15 martie 1600, un agent neamţ îl informa pe împãratul Rudolf al II-lea cã „toate trebile ţãrii le are în mînã o jupîneasã româncã, mãritatã cu Fabio Genga, cu care se ţine vodã în ştiinţa tuturor, pînã într-atît încât a poruncit soţului, sub pedeapsã de moarte, sã n-aibã a face cu dînsa“.. Dacã pe Doamna Stanca o gãsim în tabloul votiv al ctitoriilor sale şi ale lui Mihai, Velica apare în douã picturi de epocã, alãturi de Mihai Viteazul, exact în situaţiile în care domnitorul român avea cea mai mare nevoie, nu atât de trupul femeii, cât mai ales de farmecul acesteia de a stoarce cât mai multe informaţii de la cei cu care venea în contact. Este vorba de tabloul lui Firans Franken II, pictor de curte al lui Rudolf al II-lea, care a surprins un moment din vizita lui Mihai Viteazul la Palatul Hradcany, din Praga, în primãvara anului 1601, sub forma unei fastuoase alegorii: Cresus arãtînd comorile sale lui Solon. Chiar dacã unii istorici au considerat cã prezenţa blondã, care pare sã se sprijine pe mîna voievodului român, era fiica sa, Florica, pe care Rudolf al II-lea o dorea ca soţie, acelaşi chip apare şi în tabloul unui anonim din şcoala lui El Greco, inspirat dintr-o scenã petrecutã aievea, la 11 noiembrie 1599. Este vorba de uciderea de cãtre secui a cardinalului Andrei Bathory şi aducerea capului acestuia domnitorului român. Dacã prin cãsãtoria cu Doamna Stanca, Mihai Viteazul şi-a putut începe ascensiunea politicã, ajungând domnul Ţãrii Româneşti, Velica a fost cea care l-a ajutat sã obţinã diverse informaţii, fiind un veritabil spion, trimis în misiune.

Bathoreştii o urau pe Velica

Prezenţa lîngã Mihai Viteazul a Velicãi s-a impus şi prin faptul cã aceasta cunoştea multe limbi strãine şi avea foarte multe relaţii, prin prisma soţului sãu, adãugând marea influenţã asupra lui Sigismund Bathory. Cei care cred cã istoria se scrie doar pe cîmpul de luptã, poate ar trebui sã reflecteze şi asupra rolului jucat din umbrã de unii ,,diplomaţi“, în special de sex feminin, în lupta pentru atingerea unor idealuri. Dincolo de aspectul imoral al relaţiei dintre Mihai Viteazul şi Velica, nu putem ignora însã aportul adus de ,,ţiitoare“ la unirea Transilvaniei cu Ţara Româneascã, iar legãtura ulterioarã a domnitorului cu soţia lui Sigismund Bathory, Maria Cristina, denotã faptul cã iubirea a fost ultimul aspect al legãturii acestuia cu asemenea femei. Mai mult chiar, ura Bathoreştilor faţã de Velica a fost reliefatã pe pînza care surprindea aducerea capului lui Andrei Bathory la Alba-Iulia. În acest tablou, Mihai era prezentat drept Irod, care ordonase un asemenea gest monstruos de hatârul unei femei. Este greu de crezut cã imoralitatea Velicãi, care era os domnesc moldavo-muntean, i-a deranjat atât de profund încât sã aibã o asemenea atitudine. Mai veridic este ca ei sã condamne rolul pe care aceasta îl juca în politica domnitorului român.

Amanta din familia Bathory

Maria Cristina era vara lui Rudolf al II-lea şi soţia lui Sigismund Bathory. Terorizatã şi exilatã la Castelul din Chioar de cãtre desfrânatul sãu soţ, divorţatã la 25 de ani, alungatã apoi de la conducerea Principatului, dupã abdicarea lui Sigismund, de cãtre Andrei Bathory, noul stãpîn al Transilvaniei, care, în plus, o şi peţea în mod insistent, Maria Cristina se refugiase la Curtea din Praga, îndreptându-şi speranţele mai mult cãtre viteazul şi energicul Mihai, decât spre ciudatul ei vãr imperial, pe care-l preocupau, cu precãdere, pictura, alchimiştii şi astrologii. Atitudinea cardinalului faţã de Maria Cristina i-a determinat pe unii istorici sã creadã cã uciderea sa de cãtre Mihai Viteazul a fost fãcutã la cererea acesteia. Mai mult chiar, istoricul De Montreul considerã cã ea îi ceruse lui Rudolf al II-lea sã intervinã pe lângã voievodul român pentru alungarea uzurpatorului cardinal, fapt care a dus la uciderea lui Andrei Bathory. Nu se ştie exact în ce condiţii Maria Cristina a auzit prima datã de Mihai Viteazul, însã domnitorul român este cel care i-a trimis, în 1595, ca dar de nuntã „opt bucãţi de brocart cu fir de aur“. Nu a fost un simplu gest protocolar. Cei doi s-au întîlnit în anul urmãtor, atunci cînd Mihai a ajuns la curtea lui Sigismund, ca sã-l convingã pe acesta sã continue lupta antiotomanã. Frumoasã şi nefericitã, însã cu influenţã şi cu acces la informaţii ce vizau şi soarta Ţãrii Româneşti, Maria Cristina nu a rãmas indiferentã la farmecul domnitorului, cu atât mai mult cu cât acesta îi inspira mare încredere, aşa cum îl prezenta şi descria ea împãratului Rudolf al II-lea. Chiar dacã Mihai confiscase domeniile din Transilvania ale Mariei Cristina, dãruindu-le postelnicului Stoica şi banului Mihalcea, boieri şi ostaşi ai sãi, aceasta i-a rãmas fidelã totuşi, deoarece documentele vremii ne spun cã soţia lui Sigismund s-a confruntat cu o serie de bârfe şi intrigi ale celor care nu vedeau cu ochi buni apropierea de domnitorul român. Mihai a folosit-o pe Cristina tot pe post de spion, aceasta având informaţii, dar şi o mare influenţã.

A blestemat cadavrul domnitorului

Printre românii care ar fi trebuit sã se gãseascã lângã Mihai Viteazul, pe Câmpia Turzii, în zorii zilei de 9/19 august 1601, am putea-o menţiona şi pe Stanca, soţia domnitorului. Unele documente ale vremii, aşa cum menţioneazã C. Gane, ne-o prezintã pe Doamna Stanca în tabãra potrivnicã soţului sãu; mai mult chiar, Stanca era cea care îl blestema mereu şi-l condamna în faţa generalului Basta, atunci când domnitorul român a fost nevoit sã-şi trimitã soţia şi fiul – ca zãlogi, în Ardeal, dupã înfrângerea lui Mihai Viteazul la Mirãslãu: „Doamna Stanca, de fapt un fel de prizonierã, sosi acolo ca o reginã. Optsprezece cai de-o frumuseţe rarã trãgeau trei carete poleite şi împodoite. Şi odatã în faţa duşmanului bãrbatului ei, pãrãsita doamnã îi dãdu drumul amarului. Blestemã şi plânse şi spuse lui Ungrad cã mai bine l-ar fi înghiţit pe Mihai pãmântul, dupã o viaţã de fãrãdelegi, şi cã demult, de altfel, i-ar fi prezis ea lui pieirea. Iar fiul ei, Nicolae Pãtraşcu, copil de paisprezece ani, începu sã plângã şi sã tremure, spunând neamţului cã de-o fi avut tatã-sãu vreo vinã, sã-şi poarte singur pedeapsa, iar el nu e vinovat cu nimic împãratului şi-i este lui plecat!“. Trupul domnitorului a fost îngropat lângã Turda, unde Doamna Stanca a ridicat o capelã în stil bizantin. În 1603, la cîteva luni dupã revenirea în Ţara Româneascã, Doamna Stanca s-a îmbolnãvit de ciumã şi dupã câteva zile de chin, şi-a dat duhul. Florica, fiica lui Mihai, s-a mãritat cu logofãtul Preda, iar fiul lui Mihai, Nicolae, a luat-o de soţie pe Ancuţa, fata domnitorului Radu Şerban, cel care a cârmuit Ţara Româneascã dupã moartea lui Mihai Viteazul.

www.ziare.com

Categoria: Mistere

Tags:

Commentarii (1)

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. gorjanul says:

    Da’ de’ale lu’ Poanta nu stiti ?????Ca si el este celebru .

    Thumb up 0 Thumb down 1

Lasa un comentariu




Daca vrei sa iti apara poza la comentariu, du-te la Gravatar.

* GorjDomino.com nu-si asuma raspunderea pentru continutul comentariilor dar isi rezerva dreptul sa le stearga pe cele pe care le considera jignitoare.
banner ad