„Fata în bleu”: „Ridicam băieţii peste bănci”

Elvira Şarapatin, consilier judeţean, spune că a avut o copilărie fericită, însă din punct de vedere material i-a fost destul de greu. Aceasta mărturiseşte că este foarte mândră de fiica sa şi este împlinită atât sentimental, cât şi profesional.

Care a fost cel mai mare vis împlinit al dumneavoastră?
Realizările mele personale şi profesionale se îmbină foarte bine amândouă. Din punct de vedere al familiei, eu mă simt împlinită, am o fată care a terminat, anul acesta, Facultatea de Drept de la Bucureşti şi sunt foarte mândră de ea.

Care a fost visul neîmplinit?
Nu am avut neîmpliniri, din punctul meu de vedere, tot ce mi-am propus am realizat. Sunt realizată sentimental, profesional sunt o persoană independentă, deci sunt o persoană împlinită din aproape toate punctele de vedere.

Aveţi regrete?
Regret faptul că în viaţa mea politică nu am avut o împlinire totală. Am activat de foarte mulţi ani şi activez în viaţa politică, cu foarte multă pasiune şi dăruire, dar realizările nu au fost pe măsura muncii mele. Asta pentru că femeile nu prea au aceeaşi trecere în faţa bărbaţilor, atunci când este vorba de munca politică. Ăsta ar fi singurul meu regret.

Cum a fost copilăria dumneavoastră?
Eu sunt ardeleancă, provin dintr-o familie onorabilă şi gospodară. Am fost 4 surori la părinţi, aşa că acestora le-a fost destul de greu să ne ţină pe toate la şcoală, chiar dacă făceau parte dintr-o familie de chiaburi, a fost un lucru, din punct de vedere financiar, destul degreu. Pot să spun că a fost mai greu decât este acum. Am avut o copilărie destul de grea, dar frumoasă şi cu mare înţelegere şi devotament atât din partea noastră, cât şi din partea părinţilor.

Care a fost cea mai mare trăsnaie pe care aţi făcut-o în copilărie?
Eu am fost mai băieţoasă decât surorile mele, iar tatăl meu îmi spunea ”Ofiţer”. Nu ştiu dacă sunt trăsnăi, însă la şcoală băteam toţi băieţii. (râde)

Unde aţi făcut liceul şi facultatea şi cum a fost acea perioadă?
Am terminat liceul teoretic ”Andrei Mureşanu”, de la Hida, judeţul Sălaj, am treminat secţia reală, iar facultatea am urmat-o la Oradea unde am început Faculatea de Educaţie Fizică şi am continuat-o la Bucureşti. Perioada mea de liceu a fost o perioadă frumoasă, cu multe greutăţi şi îmi amintesc cu mult drag de acea perioadă. În facultate a fost frumos, a fost bine şi am participat la foarte multe activităţi extraşcolare. Am participat la concursul de miss încă din primul an, şi bineînţeles că am câştigat, nici nu se punea problema, zic eu. Îmi amintesc de acele momente cu foarte mare bucurie. (râde)

Care a fost cel mai nebunesc lucru pe care l-aţi făcut în adolescenţă?
Pai, am mai zis, cu băieţii îi cam ridicam peste bănci. Alte lucruri nebuneşti nu îmi aduc aminte să fi făcut. (râde)

Cum l-aţi cunoscut pe soţul dumneavoastră?
Este o poveste destul de scurtă şi de interesantă. Pe soţul meu l-am cunoscut făcând o vizită în Târgu Jiu, venisem la sora mea, care locuieşte aici, a fost o vizită scurtă. Atunci l-am cunoscut pe soţul meu ne-am văzut, ne-am plăcut şi apoi ne-am luat. Suntem căsătoriţi din 1978, iar fetiţa a apărut în ’87.

Care ar fi cel mai rău lucru pe care ar putea să îl facă soţul dumneavoastră?
Având în vedere că de când suntem căsătoriţi nu am trecut prin traume ale căsniciei nici nu ştiu la ce să mă gâîndesc. Însă cred că mai mare rău decât o neînţelegere prin a înşela nu există între soţ şi soţie. Cred că acesta ar fi cel mai rău lucru pe care ar putea să mi-l facă soţul meu.

Aţi greşit vreodată faţă de soţul dumneavoastră?
Au fost mici greşeli, ca în orice familie. Asta pentru că eu sunt o persoană mai vulcanică şi îmi ies mai repede ”din pepeni”. (râde)

Aţi avut amanţi?
Este exclus acest lucru.

Care a fost cel mai nefericit lucru din viaţa dumneavoastră?
Evenimente nefericite au fost mai multe în viaţa mea. Unul ar fi atunci când a murit, una dintre surorile mele, la vârsta de 49 de ani şi a murit în braţele mele. Mi-au murit amândoi părinţii. Acestea au fost cele mai mari evenimente nefericite din viaţa mea.

De cine vă este cel mai dor?
Cel mai dor îmi este de cei doi părinţi şi de sora mea care a murit.

Dacă ar fi să daţi un sfat cuiva care ar fi acela?
Eu dau foarte multe sfaturi din experienţa mea de viaţă. Având în vedere că sunt profesor, sunt şi un foarte bun pedagog, iar elevii care au ieşit din mâna mea s-au format pentru viaţă şi îmi doresc să reuşească să treacă cu bine prin toate încercările vieţii. Sfatul meu pentru doamne este să aibă multă încredere în ele, să fie luptătoare şi să fie independente.

Aveţi un motto pe care îl urmaţi?
”Viaţa este un joc şi orice lucru realizezi în viaţă, trebuie să îl priveşti jucându-te!”

Aţi avut o poreclă în copilărie sau acum?
Nu. În facultate mi se spunea ”Fata în bleu”, pentru că mă îmbrăcam foarte des în această culoare. Iar familia îmi spune ”Ila”, această prescurtare vine de la o soră a mea, care nu a putut să îmi spună Elvira şi mi-a spus aşa. Dar porecle, mai ciudate nu am avut.

Credeţi în Dumnezeu?
Cred în ceva, dar nu sunt o credincioasă ieşită din comun, care să se ducă toată ziua la biserici.

Vă rugaţi des?
Mă rog în fiecare zi, dar nu exagerat.

Cum vă petreceţi timpul liber?
Timpul liber, o parte din el mi-l acord sufletului meu, pentru fizicul meu, în special, şi îmi place să merg la spectacole de operă, de teatru, călătorii, dansez, şi toate împletite îmi dau mari satisfacţii.

Ce hobby-uri aveţi?
Îmi place enorm să conduc. Chiar am câştigat locul I la un concurs de şofat în Deva.

Cum ar arăta o seară perfectă pentru dumneavoastră?
Îmi place foarte mult să organizez petreceri până la cel mai mic detaliu, iar dacă totul iese aşa cum îmi doresc eu acea seară este perfectă, din punctul meu de vedere.

Ce fel de muzică ascultaţi?
Îmi place foarte mult muzica clasică şi cea uşoară românească. Îmi place orice fel de muzică de bun simţ. Mă pasionează foarte mult tangoul şi valsul.

Pe unde aţi călătorit şi ce zonă v-a plăcut cel mai mult?
Am călătorit în toată România, avem o ţară foarte frumoasă, dar nu este bine gospodărită. Iar în străinătate am fost în Elveţia, Anglia, Franţa, Spania, Germania şi Austria care îmi place cel mai mult, după mine este o ţară perfectă.

A consemnat Alina Albulescu

Categoria: Interviu

Tags: elvira şarapatin, featured