Îngeri de sticlă cu aripi precum cerul, la Târgul Meșterilor Populari

60 de meșteri populari din toată țară și-au dat întâlnire la Târgu-Jiu, unde participă la Târgul Meșterilor Populari din România. Fiecare expune cu mândrie obiecte realizate cu dragoste pentru tradiția veche românească și îmbinate cu un gram de modernism pentru a asigura vânzarea. Anul acesta, la Târgu-Jiu a venit și singurul nobil meșter sticlar din țară, dar și maeștrii din Săpânța sau Codlea-Brașov.

Cea de a IX-a ediție a Târgului Meșterilor Populari din România a reunit la Târgu-Jiu 60 de meșteri din mai multe zone ale țării. „Este cea de-a IX-a ediţie a Târgului Meşterilor Populari din România. Iată că au trecut 9 ani de când CJCPCT organizează acest târg şi are onoarea de a primi la Târgu-Jiu în fiecare an zeci şi zeci de meşteri populari adevăraţi. Şi la această ediţie avem privilegiul de a fi alături de domniile voastre, împânzind practic toată Ţara Românească, din Banat în Maramureş, din Bucovina în Transilvania, în Moldova, Muntenia şi Oltenia. Ne bucură enorm faptul că la această ediţie participă şi 14 meşteri populari gorjeni, ceea ce înseamnă că încetul cu încetul, cu fiecare ediţie, cei care au moştenit şi practicat arta populară în Gorj încep să devină din ce în ce mai vizibili”, a spus Ion Cepoi, directorul Centrului Județean pentru Promovarea Culturii Tradiționale Gorj. De această dată, în municipiul nostru au venit meșteri care nu au mai participat la edițiile trecute ale târgului, meșteri care i-au cucerit pe târgujieni din primele minute ale prezentării muncii lor. „Este un eveniment deosebit. Mă bucur că la Târgu-Jiu se reunesc unii dintre cei mai de seamă meşteri din România. Este un târg care şi-a căpătat un renume. Să nu credeţi că suntem 100% lăudaţi, pentru că de multe ori suntem nevoiţi să mai şi refuzăm anumiţi meşteri care nu se încadrează în arta şi tradiţia populară. Aceşti oameni vin de la sute de kilometri să ne demonstreze ceea ce au mai de preţ în zona lor”, a declarat Pompiliu Ciolacu, directorul Palatului Copiilor din Târgu-Jiu.

Îngerii din sticlă și măiestria meșterului sticlar

Alexandru Rotar (55 de ani – n.red.) este din județul Mureș, fiind un meşter sticlar, descendent al maeştrilor sticlari din glăjeriile din Ardeal, având și titlul de „nobil”. A venit pentru prima dată la Târgul Meșterilor de la Târgu-Jiu din dorința de a își face cunoscută arta minunată. A adus pentru târgujieni îngeri de sticlă cu aripi precum cerul, cățeluși, semne zodiacale, dopuri de sticlă reinventate de meșter, șerpi și alte minunății. Alexandru Rotar este meșteşugar, artist popular, Nobil Sticlar al Ordinului „Cavalerilor Lup” din Transilvania. „Sunt meşter sticlar, descendent al maeştrilor sticlari din glăjeriile din Ardeal, vreau să transmit şi generaţiilor viitoare tainele acestei meserii moştenite din familie. Sunt printre ultimii sticlari, au mai rămas doar câteva făbricuțe care fac sticlărie la cuptor. Dar eu fac sticlărie care se ridică la rangul de artă, cred că sunt singurul din țară care mai face asta. E o latură a sticlăriei, învăţată din străbuni, prelucrată la flacără, sunt un artist al focului. Sunt un descendent al unor familii de sticlari din Transilvania. Sunt deţinătorul unor secrete şi tehnici în meşteşugul sticlei, pentru că, de zeci de generaţii, această artă a fost transmisă din tată în fiu. Din păcate, această meserie nu se poate învăţa din cărţi, numai lucrul cu sticla şi focul, practica, te învaţă cum să realizezi minuni din sticlă. Obiectele pe care le confecţionez la flacără sunt vândute foarte bine atât în America, cât şi în Europa. Sunt căutate pentru că sunt unice, făcute manual. Materia primă o procur din străinătate. Un kilogram de sticlă costă între 9 şi 30 de euro. Aş câştiga foarte bine din această meserie, dacă tot ce produc s-ar vinde doar în afara ţării”, a povestit meșterul sticlar Alexandru Rotar.

Meșterul din Codlea care recreează universul satului românesc

Operele lui Nicolae Diaconu Sofronești sunt unicat în lume: meșterul face din lut figurine prin care recreează lumea satului tradițional românesc. „Locuitorii satului sunt îmbrăcaţi exact ca în viaţa reală: le pun opinci în picioare, le fac iţari, ie sau cămaşă, cojoace, căciulă sau năframă, toate acestea din lut. Modelăm împreună (alături de fiul său – n.red.) cele mai sugestive personaje şi obiecte care redau imaginea satului românesc. Facem totul folosind instrumente rudimentare. Nu îţi trebuie decât idei, restul vine de la sine. Din lut poţi să creezi un adevărat univers al satului. Facem animale, oameni, toate unicat, nu e unul la fel cu altul”, a afirmat meșterul Nicolae Diaconu. În 2003, Diaconu a primit premiul Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte ţărani”. Acest meșter este unul dintre cei mai prestigioşi artişti ceramişti ai artei populare autentice. Nicolae Diaconu este membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, iar lucrările sale pot fi admirate la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra” din Sibiu.

Păpuși din dopuri și bumbac

Elena-Rodica Dragomir este o pensionară din Târgu-Jiu și a adus la Târgul Meșterilor Populari zeci de păpuşi din dopuri, bumbac și piele, pe care le-a făcut împreună cu soțul său, pe perioada iernii. Meșterul povestește că obiectele sale, deși sunt unice, se vând mai greu. „Sunt pensionară şi iarna lucrez la păpuşele. Este a doua participare. Se vând mai greu. Sunt făcute din bumbac, piele, sârmă; capetele le-am făcut din dopuri. Fac cam câte trei pe zi, împreună cu soţul meu, fiind totuşi migăloase. Lucrăm cu sârmă, cu schelete din sârmă, trebuie să-l îndoi, să-l măsori, dintr-o singură bucată să iasă tot”, a spus Elena Dragomir. Astăzi, 13 august, la orele 11:00, la sediul CJCPCT are loc vernisajul unei expoziţii de artă populară de pe Valea Gilortului și va fi lansată o monografie. Pe 14 şi 15 august, la Tismana, va avea loc o nouă ediţie a Festivalului Cântecului, Jocului şi Portului Popular Gorjenesc.

Categoria: Actualitate

Lasa un comentariu




Daca vrei sa iti apara poza la comentariu, du-te la Gravatar.

* GorjDomino.com nu-si asuma raspunderea pentru continutul comentariilor dar isi rezerva dreptul sa le stearga pe cele pe care le considera jignitoare.
banner ad