Mihuţescu mută graniţa cu Novaciul: Baia de Fier ia Rânca plus 100 hectare de teren
O hartă din 1971, apărută acum două zile, dă peste cap 50 de ani de împărţire teritorial administrativă. Documentul îi aparţine lui Constantin Mihuţescu, primarul din Baia de Fier. Acesta a obţinut, de la Institutul Naţional de Geografie şi Geodezie, o hartă în care graniţa dintre Novaci şi Baia de Fier este mutată cu aproape 1,6 km spre vest. Ce înseamnă asta: aproape 100 de hectare de teren vor fi pe teritoriul comunei Baia de Fier şi, odată cu ele, şi Staţiunea Rânca. Terenul cel mai folositor este însă cel al fostei unităţi militare, unde oportunităţile de concesionare sunt foarte mari. Şi concesiuni înseamnă, implicit, sume mari de bani, mai mult sau mai puţin impozabile.
Graniţa dintre comuna Baia de Fier şi oraşul Novaci ar putea fi mutată, în perioada următoare. O hartă descoperită de Constantin Mihuţescu şi pusă la dispoziţia Oficiului Judeţean pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară spre validare, ar face comuna Baia de Fier mai bogată cu 100 de hectare de teren şi o staţiune. Harta poartă parafele şi semnăturile de la Institutul Naţional de Geografie şi Geologie, astfel că nu se poate pune, cel puţin deocamdată, la îndoială, veridicitatea ei.
Potrivit primarului Mihuţescu, acest material cartografic îi dă dreptate în lupta cu oraşul Novaci, care susţine actuala împărţire administrativ teritorială. Mai mult, această hartă, dacă este autentică, va da peste cap toate materialele cartografice din ultimii 50 de ani. Aceasta este primul document de acest tip, întocmit după împărţirea administrativ teritorială din 1968. Până acum, s-a lucrat cu hărţi care datează din anul 1974, cel mult, şi pe care graniţa dintre Novaci şi Baia de Fier este situată la 1,6 km spre est de drumul naţional DN 67C. Mai mult, această graniţă împarte în două părţi aproximativ egale Staţiunea Rânca.
O hartă din 1971 înclină balanţa spre Baia de Fier
Până acum, Mihuţescu a pomenit, de vreo câteva ori, despre nişte documente pe care le deţine la Primărie şi care atestă că, de fapt, graniţa dintre cele două comune este greşită. Potrivit acestuia, hotarul dintre cele două localităţi se află exact pe drumul naţional DN 67C. „Am depus această hartă la Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, spre validarea graniţei. Documentul l-am obţinut de la instituţiile abilitate de la Bucureşti, respectiv de la Institutul de Geografie şi Geologie. Este dovada că, până acum, am avut dreptate în ce am susţinut şi anume că graniţa este mai la vest decât în prezent. Hărţile făcute acum sunt copii după cele întocmite în anul 1974, la 6 ani de la împărţirea administrativ teritorială, când comuna Cernădia a fost divizată. Harta aceasta depusă la OCPI este din 1971 şi dovedeşte că graniţa dintre noi şi Novaci este, pe o porţiune destul de lungă, exact pe drumul naţional. Tot ceea ce s-a făcut ulterior e greşit pentru că aceasta este cea mai veche şi mai apropiată de data împărţirii administrativ teritoriale” a afirmat Mihuţescu.
Rânca, o mină de aur
Dacă va fi validată această împărţire, comunei Baia de Fier îi vor reveni aproximativ 100 de hectare de teren din actualul teritoriu al Novaciului. Interesul cel mai mare este însă în punctul de lucru Corneşul Mare, sau, Staţiunea Montană Rânca, aşa cum este mai cunoscută zona. Mutarea graniţei ar face ca întreaga staţiune să se afle pe teritoriul Băii de Fier. Cel mai important, însă, vreo câteva zeci de hectare de teren, de la fosta unitate militară, până aproape de baza Vârfului Păpuşa, ar urma să fie exploatate doar de către Primăria Bai de Fier.
De aici a pornit, de altfel, şi bătălia între cele două localităţi, conducerea Primăriei Novaci luptându-se din greu să păstreze graniţele actuale. Asta pentru că Staţiunea Rânca înseamnă concesionări de teren şi acestea înseamnă bani. Mulţi bani.
Cât de autentică este harta şi cât foloseşte?
Caracterul autentic al acestui document cartografic a fost pus la îndoială încă de la apariţia lui. După aproape 50 de ani să apară o hartă care să pună la îndoială măsurători şi documente vechi de o jumătate de secol a ridicat şi încă ridică multe semne de întrebare. Problema este acum în mâinile celor de la OCPI, de decizia lor atârnând şi viitorul administrativ al singurei staţiuni din Gorj.
Există, însă, o mică problemă, asupra căreia ar trebui ca OCPI să se pronunţe până mâine, cel târziu, şi anume dacă iau sau nu în calcul această hartă. Potrivit unor surse, hărţile geografice nu se pliază, neapărat, pe împărţirea topo-cadastrală, astfel că documentul ar putea fi contestat.
Categoria: Dezvăluiri







