Mugurel Surupăceanu: Reorganizarea sărăciei!

(2 votes, average: 3.00 out of 5)

 Loading ...

Parlamentarul Mugurel Surupăceanu este iniţiatorul unui proiect de reorganizare, ce ar favoriza judeţul Gorj şi în care municipiul Târgu Jiu ar deveni capitala regiunii. Amintim că acesta susţine ideea lipirii judeţului de Alba, Caraş – Severin şi Hunedoara, zonă net superioară celei care se prefigurează în prezent, adică actuala regiune Sud Vest Oltenia.

În viziunea deputatului, regionalizarea creionată de pedelişti pune în pericol Gorjul, în sensul că dintr-un judeţ sărac, va deveni „şi mai sărac“. Acesta a comparat „valoarea“ judeţelor din Oltenia, ajungând la concluzia că, dacă proiectul pedelist va fi aplicat, pe gorjeni îi va aştepta o sărăcie lucie, alături de locuitorii din Olt şi de vâlceni, mehedinţeni şi doljeni.

În topul sărăcilor Europei

Mugurel Surupăceanu spune că România e ţara contrastelor, iar în privinţa PIB-ului, acest lucru se observă foarte limpede analizând fiecare judeţ în parte. „Dacă, spre exemplu, în această analiză, ţii cont şi de ponderea pe care o au industria, agricultura şi serviciile, observaţii foarte importante ies la iveală. Ele sunt cu atât mai importante, cu cât ar trebui avute în vedere în proiectul reorganizării administrativ-teritoriale a României, pentru a corecta măcar pe viitor o realitate care ne împarte momentan ţara în judeţe bogate şi judeţe sărace şi care riscă să le împartă în judeţe şi mai bogate şi judeţe şi mai sărace.
Astfel, în topul PIB-ului/cap de locuitor, Bucureştiul deţine poziţia fruntaşă, cu o cotă de 60334,9 lei, din care peste 60% o reprezintă numai serviciile. De altfel, capitala e un caz foarte interesant, fiindcă are un PIB pe locuitor mai mare decât media Uniunii Europene (113% raportat la media UE), depăşind în 2010, conform Eurostat, 25 din 26 de regiuni franceze şi 26 din 35 de regiuni britanice. Din păcate, Bucureştiul e numai o excepţie, întrucât situaţia celorlalte zone ale ţării (luate pe regiuni de dezvoltare) este cu totul alta. În Top 20 al sărăciei europene, România şi-a clasat 6 regiuni, după cum urmează: Regiunea Nord-Est (locul 2), Regiunea Sud-Vest Oltenia (locul 6), Regiunea Sud-Est (locul 8), Regiunea Sud-Muntenia (locul 10), Regiunea Nord-Vest (locul 15) şi Regiunea Centru (locul 19). Per ansamblu, conform datelor prelucrate în 2011 pentru anul 2008, România este penultima ţară potrivit PIB-ului pe cap de locuitor, cu 47% din media europeană, în această privinţă, fiind depăşită numai de Bulgaria (44%). Comparativ, celelalte ţări au înregistrat: 131% faţă de medie (Irlanda), 130% (Olanda), 124% (Austria), 120% (Suedia), 117% (Marea Britanie), 116% (Germania) ş.a.m.d.“, arată deputatul.

Fără şanse de dezvoltare – Guvernul ignoră

Amintim că parlamentarul Surupăceanu este singurul care a venit cu o soluţie pentru ca judeţul Gorj să supravieţuiască tăvălugului guvernamental. Mai mult, acesta îşi doreşte ca Târgu Jiu sau „oraşul lui Brâncuşi“, cum este numit de înţelepţi, să aibă şansa să devină un centru pe harta regională. Deputatul vorbeşte şi despre boala guvernamentală de a ignora problemele sociale: „Dacă aşa arată situaţia României la nivel european, pe plan intern, lăsând deoparte capitala, ierarhia PIB-ului pe cap de locuitor e destul de imprevizibilă, în condiţiile în care cifrele demontează prejudecăţi legate de judeţe considerate sărace, care, totuşi, se clasează impecabil în top 10. Gorjul este un exemplu în acest sens. Privit adesea ca judeţ defavorizat (aşa cum a devenit după ani duri de politici pedeliste de „reformă”, care l-au hăituit cu disponibilizări masive in minerit şi energie), cu peste 10 fabrici închise în ultimii 20 de ani, Gorjul se află totuşi pe locul 9 în clasamentul naţional, cu un PIB/cap de locuitor de 25320,2 lei, fiind al doilea judeţ, după județul Argeş, ca pondere a industriei în PIB. În ce priveşte ponderea agriculturii, se poate observa că judeţele cu cea mai mare contribuţie pe acest domeniu sunt printre cele mai sărace, aflându-se în coada listei (cazul Călăraşi, cu 21,76% ponderea a agriculturii, clasat pe locul 34!). La capitolul servicii, situaţia e destul de echilibrată în mai toate judetele.Ţinând cont de capacitatea de dezvoltare a fiecărui judeţ pe aceste trei axe (industrie, agricultura, servicii), cred că viitoarea reorganizare ar putea să grupeze judeţele conform dominantei economice a acestora, pentru a eficientiza investiţiile, canalizându-le pe ramuri bine definite cu un serios potenţial de dezvoltare durabila. Aceasta nu ar presupune un tratament de investiţii aplicat exclusiv unui domeniu, ci definirea unei dominante care să menţină baza economică a fiecărei regiuni viitoare. Mi se pare că acest fapt e posibil, însă regret că guvernul îl ignoră. Potrivit împărţirii sale, România nu va face decât ceea ce n-ar trebui să facă: îşi va adânci decalajele şi îşi va rata şansa la o dezvoltare durabilă“, conchide deputatul Surupăceanu.

Primul pas spre regionalizare a fost făcut – s-a modificat statutul minorităţilor

Noi informaţii cu privire la regionalizarea României au fost publicate pe site-ul de analiză, Econtext. Iată că un prim pas spre desfiinţarea judeţelor şi înfiinţarea megajudeţelor a fost făcut. Astfel, comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor a modificat, în 16 iunie,  un articol din Statutul minorităţilor, care interzicea statului român să reorganizeze teritorial-administrativ o zonă locuită de minorităţile naţionale.
Modificarea a fost susținută de PDL, însă nu a convenit UDMR. Democrat-liberalii au declarat că modificarea era necesară pentru a îndrepta un act care ieşea din limitele Constituţiei. Practic, în Statutul Minorităţilor se preciza că nu pot fi modificate unităţile administrativ-teritoriale, respectiv circumscripţiile electorale în defavoarea ponderii minorităţilor naţionale care locuiesc în mod tradiţional în acestea.
Acest articol încalcă prevederile Constituţiei, întrucât nu mai puteau fi organizate alegeri, pentru că Legea Minorităţilor interzicea să se traseze anumite limite şi astfel, se nesocoteşte Constituţia. Prin modificarea operată joi, statul poate să modifice limitele teritoriului administrativ, dar fără încălcarea drepturilor minorităţilor naţionale. Totuşi, această modificare, chiar dacă parlamentarii nu o corelează cu proiectul reorganizării ţării, elimină o piedică uriaşă care stătea în calea împărţirii administrative. Astfel, ea deschide drumul stabilirii unor noi unităţi administrative, concluzionează cei de la Econtext.

Categoria: Politică

Tags: featured, surupăceanu