O copilă cu handicap sever, prinsă în mijlocul unui conflict tranșat de justiție

Laura nu a vorbit niciodată, nu a auzit niciodată glasul mamei și nici nu i-a alergat vreodată înainte. Are zece ani și este lumina și bucuria bunicilor săi, care și-ar da și viața pentru ca starea fetiței cu handicap sever să se îmbunătățească. Bunicul Laurei se judecă de mai bine de patru ani cu tatăl său, care vrea să îi dea afară pe micuță și pe bunicii săi din casă. Conflictul este tranșat de magistrații Judecătoriei Târgu-Jiu, care, la ultima sentință data, au decis ca cei trei să fie despăgubiți de septuagenar și să părăsească locuința. Acum, micuța cu handicap sever și bunicii sunt puși în fața riscului de a rămâne fără un acoperiș deasupra capului.

 

Ajutați-o pe micuța Laura!
Cont bancar donații pentru Laura
RO95 RNCB 0149096458630001

Viața Laurei a fost mereu umbrită de boală și lipsa dragostei mamei, care a abandonat-o imediat ce și-a dat seama că fetița nu își va reveni niciodată. Laura Dumitrescu are acum 10 ani și de la vârsta de 2 ani este în grija bunicilor paterni, care locuiesc la Bălești, în satul Tălpășești. Ion Bărbuț, bunicul, și soția sa și-ar da viața pentru ca starea de sănătate a Laurei să se îmbunătățească. Fetița a fost diagnosticată cu tetrapareză spastică, luxație la ambele șolduri, surditate congenitală și retard psihomotor grav. „Laura nu merge, nu aude, nu vorbește. Are handicap sever și are nevoie de însoțitor permanent. Eu și soția mea avem grijă de ea de când era mica. E lumina noastră! Mama ei nu a mai vrut-o de îndată ce și-a dat seama că are handicap și că e grav bolnavă. Ea mai avea doi copii. Pe Laura a născut-o în Spania, dar apoi i-a dat-o fiului meu vitreg și el a lăsat-o la noi. Am luptat de atunci pentru ca starea ei de sănătate să se amelioreze și am fost pe la foarte multe spitale. Am fost la București pentru o operație la șoldul stâng, are patru operații de alungire a picioarelor, mai trebuie o operație la șoldul drept, plus un implant Cohlear. Avem nevoie de bani pentru aceste operații, iar implantul costă 24.000 de euro. Noi nu avem aceste posibilități financiare!”, a spus Ion Bărbuț, din comuna Bălești.

24.000 de euro pentru o viață mai bună

Micuța Laura nu a auzit niciodată glasul bunicii și al bunicului care i-au devenit părinți. Nu a reușit niciodată să se ridice în picioare sau să își țină bunica de mână. Drama familiei Bărbuț este greu de îndurat: bunicul, care este conștient că singur nu va putea strânge într-o viață cei 24.000 de euro necesari operației Laurei, a făcut nenumărate apeluri la asociații non-profit și la oameni importanți pentru ca aceștia să îi ajute financiar. „Laura noastră nu aude și nu vorbește. Acest implant Cohlear, care costă 24.000 euro, ar face-o pe fetița noastră să audă. Să ne audă! Ce bucuroși am fi! Operația s-ar face la București sau la Cluj, medicii nu ne-ar lua bani, doar că trebuie să cumpărăm implantul. De asemenea, mai trebuie să facem urgent rost de 3.000 de lei pentru operația pe care trebuie să o facă la șold. Un copil merită să aibă șansa la o viață mai bună. Pe lângă toate acestea, trebuie să îi cumpărăm lunar și medicamente naturiste cu celule stem din Ungaria și niște fiole din Germania și, în plus, medicamentele uzuale pentru boala ei. Ne este greu, nu avem pensii mari. Avem mare nevoie de ajutor. Pentru intervențiile care trebuie să i le facem Laurei, nu pentru noi”, a povestit, cu lacrimi în ochi, Ion Bărbuț.

Bunicii și fetița cu handicap sever riscă să rămână fără locuință

De patru ani, Ion Bărbuț se judecă cu tatăl său (care are peste 70 ani – n.red.), care vrea să îi idea pe cei doi soți și pe Laura afară din casă. Bătrânul se teme ca nu cumva averea sa să ajungă pe numele celei de-a doua soții a lui Ion Bărbuț. „Sunt în proces cu tatăl meu de patru ani de zile. Eu m-am căsătorit a doua oară după ce mi-a murit soția. Dumnealui nu i-a convenit. Îmi recunoaște dreptul la moștenire în niște declarații pe care le-a dat la Parchet, dar nu vrea să îmi dea ceea ce mi se cuvine după moartea mamei. Nu ne suportă. În curtea de la Tălpășești sunt două case. Am adus un expert care a spus că moștenirea mamei mele ar putea fi împărțită simplu între mine și tata: o casă lui și una mie, ne putem face și gard printre noi. Așa am crezut că se va întâmpla, însă magistrații, la începutul lunii, au decis ca totul să îi rămână tatălui meu și ca el să mă despăgubească, să îmi dea 9.200 lei. Ce să fac cu banii? Nouă ne trebuie locuința, să stăm cu fetița acolo. Laura necesită îngrijire permanent, însoțitor permanent. De ce magistrații au decis să ne lase pe drumuri? Este absolut necesar ca fetița să aibă o locuință. Nu știu ce să mai fac. Vom contesta sentința”, a spus Ion Bărbuț. Soluția magistraților (pe scurt): …Dispune ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la masa succesorală alcătuită din cota de 1/2 din următoarele construcţii: o casă de locuit construită din cărămidă, compusă din două camere şi sală deschisă(…); o construcţie anexă situată în faţa casei de locuit, compusă din două camere din cărămidă acoperite cu ţiglă, având alăturate alte două pivniţe şi o bucătărie de vară, acoperită cu plăci de azbociment. Atribuie reclamantului (tatălui lui Ion Bărbuț – n.red.) bunurile enumerate mai-sus. Obligă reclamantul să achite pârâtului (lui Ion Bărbuț – n.red.) suma de 9.294, 375 lei, cu titlu de sultă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 09.09.2013” (sursa: site-ul Judecătoriei Târgu-Jiu).

Categoria: Social

Tags:

Lasa un comentariu




Daca vrei sa iti apara poza la comentariu, du-te la Gravatar.

* GorjDomino.com nu-si asuma raspunderea pentru continutul comentariilor dar isi rezerva dreptul sa le stearga pe cele pe care le considera jignitoare.
banner ad