Părinții, finanțatori principali ai sistemului de învățământ în care statul scoate pe bandă copii de bani gata. Da’ de ce?

Vorbesc despre stat – absentul nemotivat în cea mai mare parte a timpului nostru… Am citit recent (nu că n-aș ști) un reportaj despre cum părinții finanțează școala, începând de la manuale (spre fericirea unor edituri), caiete speciale (în cazul celor mici) și până la parchet, termopan și așa mai departe. Statul ar trebui să se simtă frustrat că nu  se implică, fiind „obligat”, parcă, de realități neînțelese de noi, deci, din motive ce ne depășesc,  să nu facă nicio scofală. Să fiu eu în locul statului, mi-ar fi, pur și simplu, rușine.
Dar, dincolo de asta, înțeleg că dascălii claselor pregătitoare (cumva niște fii și fiice ale ploii) s-au trezit cu piticaniile în clase, neavând la dispoziție, din partea statului, mai nimic. Doar pereții clasei, pe care îi împart cu alte clase… Cu alte cuvinte, țâncii, smulși cu brutalitate dintr-un mediu liniștit și sigur, azvârliți într-o lume extrem de dură,  care spun încă „olar” la „orar”, au fost expediați din grădinițe, acolo unde învățau, dormeau, se jucau și mâncau (timp în care părinții stăteau relativ liniștiți), doar  de amorul artei, fiindcă acest stat nu a pus la dispoziția lor, nici cel mai elementar lucru – cărțile. Automat, sprijinul părintelui rămâne atât pentru învățător, cât și pentru școlar singura posibilitate. Nu e corect, evident.
În acest context, în care părinții finanțează cam tot în clasa pregătitoare, este loc și de abuzuri. Am să vă povestesc ceva ce mi s-a povestit, acum câteva zile, adică mi-a dezvăluit, oarecum, motivul  pentru care o altă generație de copii de bani gata a apărut la orizont, o generație mult mai determinată, cred, în viitor.  E vorba despre abuzuri și chiar discriminare. Povestea îi implică pe niște învățători din județ, cu mare drag de „nivelul ridicat” al școlii în care prestează. Pe scurt, un copil a fost îndepărtat din clasa în care îl înscrisese mama (fiică de profesori), în vară, fiindcă nu corespundea cerințelor financiare și de înaltă ținută intelectuală, calități vizibile de la un kilometru la ceilalți copii din familii de judecători, directori de instituții sau patroni de succes. Punct! Cred că este o problemă gravă, care e pe cale să devină fenomen. Din această umilitoare întâmplare pentru decenta familie în cauză, putem înțelege lucruri… unul ar fi că, la un moment dat, doar cei dotați financiar vor face școală. De asemenea, că unii dascăli și-au ridicat „cota” doar pe spatele părinților, devenind cu fiecare zi mai lacomi și mai plini de exces de zel, că statul ignoră la nesfârșit problemele sau că statul (de acest tip),  scoate astfel, pe bandă rulantă, generații de „copii de bani gata”.

Categoria: Editorial

Tags:

Commentarii (2)

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. Elena says:

    Tu nu poti fi in locul statului pentru simplul motiv ca esti defecta , posezi sentimentul numit rusine , stii ce inseamna respectul , buna-cuviinta , responsabilitatea , moralitatea . Marile valori nu vor fi dintre cei din clasele “cu fite” , marile valori se vor ridica copiii ce cresc cu doar o masa pe zi , copii motivati sa scape de saracie , vei vedea .

    Thumb up 0 Thumb down 0

  2. M.C.H. says:

    @ Elena:
    Da, poate. Dar e cam trist. Multumesc, o zi buna.

    Thumb up 0 Thumb down 0

Lasa un comentariu




Daca vrei sa iti apara poza la comentariu, du-te la Gravatar.

* GorjDomino.com nu-si asuma raspunderea pentru continutul comentariilor dar isi rezerva dreptul sa le stearga pe cele pe care le considera jignitoare.
banner ad