Staţiunea Băile Herculane, preferata Împărătesei Sissi (I)

Cea mai veche staţiune balneară din Europa renaşte în ultimii ani, încercând să redevină la vremurile în care Regele Franz Josef o declara „perla staţiunilor balneare“. În perioada comunismului, staţiunea Băile Herculane era unul din locurile preferate de turiştii care vizitau Vestul ţării. Între timp, localitatea s-a transformat într-o ruină. Totuşi, în prezent, pentru staţiunea emblemă a României, Băile Herculane, sunt în derulare proiecte de reabilitare şi modernizare în valoare de 32 de milioane de euro. Proprietarul Hotelului Roman a investit deja 1 milion de dolari în reabilitarea acestuia şi are planuri pentru investirea a încă trei. La fel de renumite, Hotelurile Diana şi Afrodita au avut nevoie de 10 milioane de euro, dar acum au centre de tratament ultramoderne şi condiţii de lux, la trei stele. Nici hotelurile Domogled şi Dacia n-au fost ocolite de investiţii.

Căi de acces

În staţiune se poate ajunge atât rutier, pe DN 6 sau European 70, cum mai este cunoscut, pe relaţia Turnu Severin Lugoj, la nici 12 km de Orşova, cât şi feroviar, staţiunea având o gară cu totul aparte, ce reflectă pe deplin cele două perioade de glorie ale staţiunii: cea romană şi cea austro-ungară. De asemenea, iubitorii de sporturi nautice pot ajunge pe Dunăre, fie oprind la portul din Moldova Nouă, de unde este un drum judeţean direct spre Băile Herculane (120 km), fie, recomandăm noi, în portul Orşova, de unde nu mai sunt de străbătut decât 12 km pe DN 6 până în staţiune.

Sfinxul Bănăţean de la Topleţ

Punctul de plecare către sfinx este staţiunea Băile Herculane. De la gara din Herculane se merge către sud, pe drumul european E70, spre Orșova. Se trece peste cel de-al doilea pod de beton peste râul Cerna și se continuă drumul pe jos vreo 2-3 km, întâi peste un câmp și apoi pe un drum printre grădinile oamenilor. Rezervația este amplasată pe autohtonul danubian, în depozite de vârstă Teronian-Senoniana (tu-sse), care au un pronunţat caracter de flis. Acestea stau peste depozitele ciclului jurasic-cretacic, inferior, respectiv peste depozitele marno-calcaroase. Wildflyschul din Valea Cernei este constituit din argile negre, microconglomerate, gresii, micaeae, în plăci gresii silicioase. Factorii externi (apă, vânt) cu determinat o eroziune selectivă, legată și de duritatea materialului, rezultând martori de eroziune cu forme mai mult sau mai puțin sugestiv, cum este Sfinxul Bănăţean. „Sfinxul Bănăţean” este o rezervaţie naturală de tip geomorfologic care se află în sud-estul judeţului Caraş-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Topleţ, în partea nordică a satului Bârza. Sfinxul de la Topleţ, ca şi cel din Munţii Bucegi, este un megalit situat pe Valea Cernei. Rezervaţia naturală cu o suprafaţă de 0,50 ha reprezintă o zonă cu rocă sedimentară (gresie), pereţi de stâncă şi grohotişuri şi suprafeţe acoperite de vegetaţie din specii rare, printre care liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), frasinul (din specia Fraxinus ornus) sau lumânărica (din specia Verbascum phlomoides). Stânca are o înălţime de 16 m şi o lățime de 8 m, putând fi uşor observată de la distanţa înaintea apariţiei vegetaţiei înalte. S-a format prin eroziune eoliană (datorată vântului şi ploilor), de-a lungul unei perioade îndelungate de timp.

„Păzitor al pragurilor”

„Sfinxul” este numit aşa din cauza asemănării sale cu un cap uman impunător, misterios, degajând o forţa şi autoritate greu de obţinut chiar de către un sculptor talentat. Spaţiul liber din jurul acestui simulacru te duce cu gândul la un amplasament anume ales. Stânca pare să vegheze ca un adevărat „Păzitor al pragurilor”. Privit dintr-un anumit unghi, constatăm că avem de-a face cu o reprezentare antropomorfă. Despre această misterioasă apariţie, nu exista prea multe informaţii, considerat fiind o „construcţie” a naturii. Există însă şi voci care afirmă că ar fi mult mai sigur o creaţie umană. Unii specialişti sunt de părere că Sfinxul reprezintă figura dacică a unui cap de om, cu un coif dacic orientat cu faţa spre vest. Nici până în momentul de faţă nu se ştie cum a fost posibilă o sculptură a naturii atât de perfectă, originea stâncii dând naştere multor legende şi speculaţii. Turiştii care doresc să viziteze mai de aproape acest obiectiv trebuie să ştie că în zonă sunt vipere cu corn a căror muşcătură este mortală. Din păcate, în zonă nu există indicatoare sau panouri turistice de informare ori trasee amenajate.

Statuia lui Hercules

În nordul staţiunii Băilor Herculane, zona centrului istoric, este amplasată statuia semizeului Hercules, fiul lui Zeus şi al unei muritoare, cu o piele de leu pe spate şi o măciucă pe umărul stâng. Această statuie turnată din fier de tun este un monument comemorativ dăruit în 1847 de ducele moştenitor al coroanei austro-ungar, Carol, ca mulţumire pentru tratarea soldaţilor răniți ai armatei imperiale care s-au vindecat aici, fiind amplasată în locul unei fântâni arteziene din marmură roşie. Statuia se găseşte chiar în Piaţa Hercules, în centrul istoric al staţiunii, şi poate fi vizitată de către oricine doreşte şi este interesat să simtă puţin din epoca antică. Punctul de maximă atracţie turistică al staţiunii îl reprezintă Centrul Istoric, cu imobilele sale de o valoare arhitecturală deosebită, toate aflându-se pe lista monumentelor istorice. Hoteluri precum Traian, Decebal, Pavilionul 5 sau Vila Elisabeta sunt deosebit de importante pentru istoria locului, iar acum se lucrează la reabilitarea lor. Potrivit istoricilor, faptul că toate acestea intră într-un amplu proces de reabilitare este un lucru pozitiv. Asta, mai ales că „amintirile” din vremurile apuse sunt pe cale de dispariţie. „La 1 martie 1887, pe linia Timişoara-Caransebeş-Băile Herculane a călătorit şi împărăteasa Austro-Ungariei, Elisabeta (Sissi). Ea a locuit până la 13 aprilie la vila Tatarczy din staţiune, unde a fost vizitată şi de regele României, Carol I, şi de soţia acestuia”, povesteşte istoricul Mircea Rusnac. În plus, lucrările de reabilitare ale Străzii Romane sunt gata deja. Acum, statuile romane amplasate de o parte şi de alta a străzii, dar şi iluminatul arhitectural redau atmosfera vremurilor trecute. Valoarea proiectului Via Romana, ce readuce turiştii în epoca romană, de la Domul Catolic la Hotelul Roman, a depăşit 800.000 de euro, iar finanţarea este europeană.

www.historia.ro

Categoria: Mistere

Tags:

Lasa un comentariu




Daca vrei sa iti apara poza la comentariu, du-te la Gravatar.

* GorjDomino.com nu-si asuma raspunderea pentru continutul comentariilor dar isi rezerva dreptul sa le stearga pe cele pe care le considera jignitoare.
banner ad