Tot ce trebuie să ştiţi despre divorţ

În cazul în care sunteţi căsătorit legal şi consideraţi că este imposibilă continuarea căsătoriei, puteţi intenta acţiune de divorţ. Aceasta poate fi introdusă de oricare dintre soţi şi trebuie să fie depusă personal. Persoana care depune cererea dobândeşte calitatea de reclamant, iar soţul chemat în judecată are calitatea de pârât. Află, mai jos, tot ce trebuie să ştii pentru a avea un divorţ rapid şi civilizat.

Cererea de divorţ se depune la judecătoria în raza căreia se află cel din urmă domiciliu comun al dumneavoastră şi al soţului/soţiei sau la judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul soţului pârât, când nu aţi avut un domiciliu comun sau niciunul dintre dumneavoastră nu mai locuiţi în raza celui din urmă domiciliu comun. În situaţia când soţul pârât nu are domiciliul, depuneţi cererea de divorţ la judecătoria în raza căreia se află domiciliul dumneavoastră. „În cazul familiilor cu copii, cererea de divorț trebuie să cuprindă, pe lângă cerinţele generale prevăzute pentru orice cerere de chemare în judecată, numele copiilor minori născuţi în urma căsătoriei sau a celor cu aceeaşi situaţie legală, iar dacă nu aveţi copii minori, veţi menţiona acest fapt. Totodată, se va solicita instanţei să se pronunţe cu privire la numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, încredinţarea copiilor minori rezultaţi din căsătorie şi stabilirea pensiei de întreţinere, atunci când este cazul”, a precizat avocatul Mihaela Greblă.
Pe lângă cererea de divorț, reclamantul va trebuie să ataşeze certificatul de căsătorie (sau măcar o copie a acestuia), copii ale certificatelor de naştere ale copiilor minori, când este cazul, timbrul judiciar în valoare de 30 de bani şi dovada achitării taxei de timbru de 39 de lei.

Divorț la primul termen

Cererea de divorţ împreună cu celelalte documente se depun la judecătorul de serviciu, care va fixa un prim termen, de regulă, peste trei săptămâni de la data depunerii cererii. Potrivit legii, acesta are obligaţia să vă dea sfaturi de împăcare, iar în cazul în care stăruiţi în cerere, vă fixează un termen de judecată. „În cazul în care, la acest prim termen, ambii soți sunt de acord cu desfacerea căsătoriei, se pronunță divorțul fără a se mai motiva hotărârea. Termenele ulterioare se stabilesc doar în cazul în care există capete conexe (încredințare copii, stabilire pensie), care necesită îndeplinirea anumitor formalități. În cazul în care celălalt soț nu este de acord cu divorțul, procesul se prelungește, fiind nevoie de mai multe termene, audieri de martori, ş.a.”, mai spune Mihaela Greblă. Reclamantul are obligaţia de se prezenta la judecarea în primă instanţă a cererii. În caz de nerespectare a acestei obligaţii, cererea va fi respinsă ca nesusţinută. Totodată, reclamantul poate renunța la cererea de divorţ pe tot parcursul judecăţii, în faţa instanţei de fond. Împotriva hotărârii pronunțate de instanță se poate declara apel şi respectiv recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare. Procesul de divorț nu necesită neapărat angajarea unui apărător, însă este recomandată consultarea unui apărăror, cel puțin, în ceea ce privește formularea cererii de divorț. „Onorariul se stabilește de comun acord cu persoana care angajează un avocat și diferă în funcție de complexitatea cauzei. În cazul unui proces de divorț este de preferat să se apeleze la un apărător cel puțin, pentru formularea cererii, iar onorariul pentru acest lucru poate începe de la 300 lei”, mai spune Mihaela Greblă.

Divorț de comun acord

Cea mai ușoară și civilizată procedură de desfacere a căsătoriei este cea cu acordul celor doi soţi. În acest caz, ambii soţi trebuie să formuleze o cerere, care pe lângă celelalte elemente ale unei cereri de chemare în judecată, trebuie să fie semnată de aceştia. În plus, pentru a putea solicita divorţul prin acordul părţilor, trebuie să fi trecut cel puţin un an de la încheierea căsătoriei și să nu existe copii minori, rezultaţi din această căsătorie.
În această situaţie, după depunerea cererii se acordă un termen de 2 luni, iar la termenul stabilit se verifică dacă părţile stăruie în cererea de divorţ. În caz afirmativ, se va trece la judecata cererii, fără a se administra probe cu privire la motivele de divorţ.

Categoria: Societate

Tags: divorţ