Trăim ultimele luni în care ne mai numim gorjeni

(1 votes, average: 5.00 out of 5)

 Loading ...

• În ultimii 20 de ani, au dispărut peste 10 fabrici – nici mineritul și energia nu se simt prea bine
• Gorjul depășește Doljul la salarii
• Între 80 și 160 de viitori consilieri

O inventariere sumară a județului, după regionalizarea „istorică“ ce s-a sfârșit prin anul 1968, arată că Gorjul a avut o perioadă înfloritoare. Fostele fabrici mai există doar în amintirea celor mai în vârstă sau în statisticile anilor trecuți. Ce a avut Gorjul? Multe. Fabrica de ciment, de cărămidă, combinatul de prelucrare a lemnului, o fabrică de lapte, una de bere, alta de țigări…. o fabrică de cauciuc, una de pâine… și lista poate continua.

Înființarea județului, după ce a scăpat de regionalizare, a adus o oarecare bunăstare locuitorilor… pentru o vreme. Aceasta a dispărut de-a lungul ultimilor 20 de ani.  Din toate acestea nu a mai rămas nimic, întreprinderile fiind „pregătite“  pe rând de politicienii vremelnici, pentru „privatizare“. Mai exact, fabricile și uzinele și-au pierdut „eficiența“, au fost puse pe butuci și apoi… vândute la bucată. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, dacă e să luăm în calcul ce declară șefii din minerit și energie, acest sector  atârnă de un fir de ață. Și asta, pentru că, dacă până în 2013 modernizările grupurilor energetice nu se finalizează și dacă nu se achiziționează certificatele verzi, complexurile Turceni și Rovinari riscă să fie închise.

Săraci

Despre ce va aduce bun în acest colț de țară noua reîmpărțire teritorială, nu se poate spune. Promisiunile de bine ale actualilor politicieni abundă în fiecare zi…   În viziunea PDL, Gorjul se va regăsi în zona cea mai săracă a țării. Undeva pe locul al doilea, după Moldova. Cu toate acestea, după ce guvernul portocaliu va aduna cele cinci nevoi la un loc (Mehedinți, Vâlcea, Olt Dolj și Gorj), populația și așa rărită, cu o calitate a vieții extrem de scăzută, va avea de așteptat de la cartierul general – Craiova, „să se dea ora exactă“.

Bătălie pe voievodat

Într-o analiză realizată de  presa națională, regiunea Sud-Vest va fi revendicată  de PSD. Figurile proeminente sunt preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, şi cel al Gorjului, Ion Călinoiu, ambii de la PSD. Pedeliştii care le pot pune probleme în a obţine voievodatul sunt Mihai Stănişoară, preşedintele CJ Mehedinţi, dar şi primarul Craiovei, Antonie Solomon, cel din urmă, însă, fiind ocupat în ultima vreme cu nişte chestiuni penale, arată presa. Pe de altă parte, obținerea voievodatului este o țință pentru mai mulți policieni. Între aceștia se numără actualul prefect de Gorj, Liviu Andrei, ce a și anunțat că se va „bate“ pentru câștigarea primei funcții în viitorul megajudeț. Despre Călinoiu, acesta nu „însumează“ dorințele USL. Proprii colegi de partid au declarat ieri că este greu de crezut ca acesta va intra în bătălia pentru președinția regională.

Felia olteană, când USL-istă, când PDL-istă

Regiunea Sud Vest Oltenia va cuprinde județele Mehedinti, Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj și va avea  o populație de 2,4 milioane de locuitori. Conform datelor preluate de la Econtext, numărul de consilieri din fiecare localitate, oraș, județ se stabilește conform unui algoritm ce are ca fundament numărul de locuitori, așa cum este prezentat în Legea 215/2001, modificată în 2006. Totuși, cuvântul final în numărul consilierilor îl au autoritățile locale; de multe ori, numărul lor nu este chiar proporțional cu numărul locuitorilor. Conform analizei site-ului Econtext, Regiunea Sud Vest Oltenia va arăta cam așa: număr total de consilieri: 162. Structura: Mehedinți (30), Gorj (32), Vâlcea (32), Olt (32), Dolj (36); varianta numărului egal de consilieri: structura pe partide: 60 (PDL), 63 (PSD), 37 (PNL), 2 (PRM). USL are majoritate confortabilă, cu 62%; varianta probabilistică (în funcție de sondajele actuale): acest caz duce USL la 66%; varianta numărului redus de consilieri: în acest caz am avea 81 de consilieri, împărțiți astfel: 43 (PDL), 38 (PSD), 0 (PNL). Situația se schimbă în acest caz, PDL iese caștigător;  varianta probabilistică (în funcție de sondajele actuale): în schimb, dacă reducem 10% din PDL, se schimbă situația, PSD-ul câștigând majoritatea în acest Consiliu Regional. În această regiune, USL ar câștiga majoritatea în Consiliul Regional în trei situații din patru.

Salariații fabricii de lemn au rămas pe drumuri

„Zestre” de minus 483 milioane de lei. La salarii, peste Dolj

Același site relata cum a traversat județul perioada de recesiune. Astfel, Gorjul se află printre primele zece judeţe din ţară în care economia a scăzut îngrijorător, fiind afectată de criza din ultimii doi ani. Județul ocupă locul şapte în topul scăderilor. După doi ani şi câteva luni de criză, economia gorjeană a sărăcit cu 483 milioane de lei, o scădere de la 9,59 miliarde de lei până la 9,11 miliarde de lei. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, ne situăm pe locul 24, printre judeţele ţării, în anul 2011 având un număr de 76.900 de angajaţi. Pe de altă parte, Gorjul este al treilea judeţ din ţară privind valoarea salariului mediu. După Bucureşti şi Ilfov, în Gorj salariul mediu din acest an va ajunge la 1.597 lei, cu aproximativ un sfert mai redus decât în Bucureşti. Doljul este depășit în acest caz, salariu mediu preconizat pentru acest an fiind de 1.422 lei.

Surupăceanu, singurul deputat care a venit cu o soluție pentru salvarea județului

Dintre toți parlamentarii din Gorj, doar unul a venit cu o soluție. Deputatul Mugurel Surupăceanu (PSD) crede în altă împărțire, ce ar favoriza județul. El s-a gândit la lipirea Gorjului de județele Alba, Caraș și Hunedoara. Acesta precizează: „O astfel de adecvare uneşte, în viziunea mea, Gorjul, Caraş-Severinul, Hunedoara şi Alba sub aceeaşi umbrelă, ţinând cont de posibilităţile de dezvoltare pe care o asemenea alăturare le presupune. Compacte ca suprafaţă şi număr de locuitori (variabilitatea cifrelor fiind foarte redusă), cele patru judeţe ar putea construi, în această formulă, o reţea sustenabilă care să compenseze deficitul de relaţionare impus de barierele geografice (accesibilitate greoaie, însă cu mari resurse de îmbunătăţire) şi care să maximalizeze totodată domenii comune de interes, dintre care cel mai important e turismul. Pentru a nu aminti decât 3 elemente esenţiale de promovare turistică a regiunii astfel conturate, aş atrage atenţia asupra Transalpinei (DN67C), cea mai înaltă şosea din ţară, care face legătura între Gorj şi Alba (şi care poate reprezenta, în eventualitatea unei perfecţionări a calităţii traficului, o atracţie şi o facilitate turistică de excepție), asupra Defileului Jiului (care a încurajat în ultimii ani numeroase activităţi sportive pe axa Gorj-Hunedoara), precum şi asupra accesului la Dunăre oferit de Caraş-Severin, spre o bună distribuţie viitoare a fluxului turistic. Cu o zonă muntoasă înţesată de rezervaţii şi parcuri naţionale, cu staţiuni montane şi balneare şi cu acces la fluviul Dunărea, într-o zonă deosebită a curgerii acestuia, viitorul mare județ ar avea argumente extrem de bune în absorbţia de fonduri structurale, mai ales că pornește cu un PIB extrem de bun (aproape 9 miliarde de euro). De asemenea, în ceea ce priveşte economia, Gorjul, Hunedoara şi Alba au fost categorisite, conform Programului Operaţional Regional 2007-2013, drept zone aflate în proces de restructurare după prăbuşirea activităţilor miniere. Ele sunt, prin urmare, judeţe perfect compatibile ca obiective în creşterea gradului de ocupare a forței de muncă spre zona industrială, spre deosebire de un judeţ precum Oltul, cu care Gorjul nu prea are nimic în comun, care a reuşit să-şi redirecţioneze angajaţii (rămaşi fără locuri de muncă după închiderea unor puncte industriale) către activităţi agricole, datorită potenţialului mare în acest sens. Lipsit de un asemenea argument în canalizarea forţei de muncă spre zona agriculturii, Gorjul s-ar plia, deci, mult mai bine pe o structură care să favorizeze turismul si industria, asa cum am propus-o eu, împreună cu Hundeoara, Alba și Caraș-Severin“, a conchis deputatul.

Categoria: Dezvăluiri

Tags: featured, sărăcie